Tag Archives: copilarie

Mama ❤️

Mama a fost intotdeauna acel je ne sais quoi al meu. Masina pe care o conducea era un jeep suzuki samurai roz bonbon, purta intotdeauna o berete frantuzeasca asezata militareste pe cap, sarafane din catifea cusute chiar de ea, noaptea, iar parul cret si roscat completa ochii verzi.
Colegii stiau ca a venit “Sorina” la scoala pentru ca dintr-o data, se auzea mix-ul facut pe caseta cu o noapte in urma, Coco Jambo la maxim, din jeep-ul bonbon. Mereu am rugat-o sa ma conduca, nu m-am rusinat desi cand traversam strada, mi-era rusine ca ma tinea de mana, voiam sa fiu si eu mare.
Cand pleca in vacante, isi aseza toate hainele pe tinute, de la cercei, la pantofi iar eu, din varful patului, ma minunam. Nu stiam ca se poate o asemenea organizare si ma frapa sa vad cate haine si bijuterii are. De altfel, seara se termina foarte tarziu pentru ea, scria pe masa din bucatarie asigurari pana dimineata. Mereu a avut spirit antreprenor si si-a dorit sa nu fie nimeni seful ei, chiar daca la inceput a fost mai greu.
Cand era ziua mea, organiza cele mai tari petreceri, pe care am putut sa le revad pentru ca tot ea le filma cap coada. Avea camera pe umar si surprindea toate momentele. Decora casa si pregatea mancare, apoi isi prindea o coada lunga,falsa, creata, de nu vazuse nimeni pana atunci asa ceva.
Acum doi ani, a devenit bunica desi nu arata ca o bunica absolut deloc. Are o fata de bebelus, imi amintesc ca inca de cand eram mica, se dadea cu creme diverse si imi spunea “pielea din jurul ochilor, de pe gat si intre sani tradeaza varsta femeii. Trebuie sa avem grija de ea”. Erin o iubeste extrem de mult si stie ca atunci cand vine Bubi in vizita, se lasa cu distractie si cu cele mai tari desene. Eu nu am vazut om sa desezene asa cum o face mama, cu o usurinta fantastica, din 3 miscari realizeaza un desen pentru care mie sau tie ne-ar trebui 10/15 miscari. Ea vede totul cu ochii mintii si uneori ma intreb daca atunci cand era de varsta mea, a vazut in viitor ce familie frumoasa va avea.

Acum, a descoperit instagramul si cateva femei de varsta ei care sunt super funky imbracate si isi salveaza tot felul de poze inspirationale pe care vrea sa le puna in practica. Mama e un rockstar.

La multi ani, Mamicã!

citeste si alte povesti frumoase despre mame pe https://www.alistmagazine.ro/despre-tine-mama/

Prietenele mele minunate

Cand eram mica mi-am dorit ca peste (multi) ani sa pot impartasi amintiri cu prietenele mele.. Astazi nu imi vine sa cred ca am prietene atat de bune si de atat de mult timp 🙂 Andreea, Roxana, Mihaela, Bebe, Bianca, Monica si Georgiana sunt “trupa” mea de soc.. Am trecut prin atatea momente ca nu mi-ar ajunge timpul ca sa va povestesc… Am fost la zile de nastere, majorate, baluri de absolvire, ne-am incurajat la toate examenele importante, am invatat pentru permis impreuna, am ras si am plans din cauza baietilor, am mers la nunti si acum, impreuna, la botezul lui Erin.
Ele habar nu au despre postarea curenta, sper sa nu se supere pe mine pentru ca le expun aici dar as vrea sa stie fiecare in parte cat le iubesc si cat de mult inseamna pentru mine prietenia lor sincera. Roxi, pentru ca esti sora pe care nu am avut-o niciodata, Andreea, pentru ca ma inveti de atatia ani sa am rabdare cu orice, Mihaela, pentru ca ne arati tuturor cat de frumos e sa fii optimist, Bebe, pentru ca tu ne amintesti sa fim inocenti si buni, Bianca, pentru ca ai fost mereu cea mai cu capul pe umeri (😂😂😂), Monica, pentru ca mereu gasesti cate un workshop din care sa inveti si sa NE inveti cum sa tratam viata, Georgiana, pentru ca esti prietena mea, oricati ani ar trece. 

Iar pentru cei ce ma citesc, acum si in general, va doresc sa va gasiti oamenii cu care rezonati, care va sunt alaturi pentru ca va iubesc sufletul si sper sa strangeti cel putin atatia ani de prietenie ca noi. ❤️

Tehno-copilaria

M-am nascut in 1989. M-am nascut inaintea telefoanelor mobile,  a Yahoo Messengerului ori a DVD playerelor – insa toate acestea au intrat in viata mea in adolescenta. Asadar, am avut o copilarie total netehnologizata, umpluta pana la refuz de lucruri si experiente reale, de imagini si mirosuri autentice, de rasete si lacrimi adevarate. Acum, lumea s-a schimbat si pentru ca ma pregatesc sa “construiesc” copilaria fetitei mele, realizez ca nu va fi usor.

cum-aratau-in-copilarie-vedetele-din-romania-ruby-inna-sore-sau-smiley-aproape-de-nerecunoscut_16

Fara doar si poate, societatea noastra a cunoscut o schimbare majora in anii 2000 – totul s-a schimbat incepand de la felul in care comunicam pana la felul in care ne conducem business-ul. Am ajuns sa folosim tehnologia exagerat de mult pana si in timpul nostru liber – ne documentam, vedem filme, interactionam cu prietenii prin intermediul retelelor de socializare, conducem cu telefonul in mana etc. Pentru multi dintre noi, joburile noastre cresc si infloresc 90% prin intermediul tehnologiei – eu, de exemplu, ajung la voi prin youtube/facebook/blog/instagram si toate faciliteaza comunicarea mea cu admiratorii care dau OK-ul pentru piesele mele, respectiv, pentru cariera mea. Practic, acum 10 ani, nimic din toate acestea nu exista.

Si eu, ca voi toti de altfel, am auzit si continui sa aud celebra expresie: “Pe vremea mea…”/ “Cand eram eu mic...” pentru ca diferenta dintre generatii va exista intotdeauna (ceea ce ma face sa ma intreb daca si copilul meu va gandi despre mine ca sunt “invechita” la un moment dat 🙂 ).

Am stat si am comparat ce a facut ca perioada mea de copilarie (poate si a ta?) sa fie minunata si ce o va defini pe a lui Erin… Foarte putine asemanari, foarte multe diferente.

 

  • Eu ascultam povesti la Pick-up / Erin probabil se va uita pe Disney channel

 

  • Ca sa imi alunge plictiseala, mama imi oferea o jucarie din lemn. / Erin probabil va tanji dupa tableta, telefon etc.

 

  • Eu mergeam la scoala cu cheia de gat / Erin probabil va pleca fara cheie, pentru ca acasa o va astepta cineva ( o bona, mama, tata etc)

 

  • Eu scriam mesaje pe biletele si i le dadeam colegei de banca / Erin probabil va tasta cu repeziciune sms-uri sau isi vor scrie glumele in Notes si isi vor arata una alteia telefonul.

 

  • Eu imi cumparam casete cu formatiile preferate din Piata Obor (nu se gaseau peste tot) / Erin probabil va avea un playlist actualizat de pe Itunes conectat prin iCloud la toate dispozitivele casei. (?!?!)

 

  • Eu imi doream cu ardoare un pix care avea mai multe culori / Erin probabil ca va tanji dupa pixuri cu puf colorat si printese miscatoare. (?!?)

 

  • Eu abia asteptam ziua de duminica, pentru ca tata inchiria atunci filme de la centrele de specialitate si stiam ca va fi o seara tare faina / Erin probabil ca se va uita pe Netflix la orice, oricand va dori.

 

  • Eu m-am jucat pentru prima oara pe consola video pe la 13 ani si jocul avea atat de putini pixeli incat dupa 30 minute de joc, ne dureau pe toti ochii. (SONIC) / Erin … nu mai are sens sa completez :))

12_14

  • Eu petreceam 3-4 ore in fiecare dupa amiaza in fata blocului si jucam impreuna cu cei 10 copii de la bloc, Ratele si vanatorii, Tara-tara vrem ostasi, Lapte gros / Erin nu va juca, poate, niciodata astfel de jocuri, copiii fiind mult prea interesati sa-si downloadeze ultimul joc pe telefon si sa se compare in rezultate cu prietenii lor.
  • De 1 si 8 martie, faceam felicitari la Lucru Manual pentru mama, cu aracet, hartii colorate si foarfece / Nu stiu cum se procedeaza azi, dar ceva imi spune ca se trimit pe mail niste e-cards identice, pentru fiecare mama.

si… last but not the least,

Mickey & Minnie Mouse exista si azi. Din fericire!

Imi doresc sa ii pot oferi lui Erin o copilarie reala, nu virtuala, tinand totusi cont de era in care traim. Si cand ma gandesc ca i-am spus mamei mele, pe la 14 ani, ca eu voi fi altfel decat tine, voi fi moderna si voi intelege vremurile in care va trai copilul meu”…… 🙂

photo credits: Nico Grigore / outfit: H&M / make-up: Florentina Naghel / hair: Adonis Enache

 

Craciun cu aroma de copilarie

In fiecare an de Craciun, casa parintilor mei imprumuta din savoarea lui Mos Craciun din Laponia. Mirosul de scortisoara arsa pe aragaz inconjoara incaperea, cuptorul incinge sarmalele, pe prispa din fata casei sunt crengi de brad, din colt in colt globuri si luminite atarnate.


Cateii poarta fulare rosii, colindele se aud in surdina, bradul e impodobit de fiecare data altfel iar sub brad se gasesc pachete impachetate cu etichete pe ele. Numele fiecarui membru din familie, patrupedele incluse.

Mama e imbracata in rosu si negru, negresit si are o geaca agatata in cuier, in cazul in care trebuie sa iasa in curte. Nu orice fel de geaca, ci verde smarald cu un bradut rosu cusut in piept. Tata se imbraca intr-o camasa rosie, isi piaptana barba si toarna vinul de tara in paharele tuturor.

Locul unde luam pranzul este decorat si el, in functie de tematica aleasa (anul acesta s-a vrut a fi retro), cu crengute de brad langa fiecare tacam si  Christmas Card pentru fiecare invitat. Bucatele, multe la numar, stau pe o alta masa si fiecare isi alege..de la oua de prepelita pe pat de mustar, la salata de telina, boeuf, icre, vinete, chiftelute, piftie la ciorba de curcan, sarmale in foi de vita si cozonaci cu multa nuca.


La sfarsitul serii abia ne ridicam de la masa insa toata ziua este delicioasa datorita conversatiilor interminabile de la masa, care negresit se termina cu “amintiri din copilarie”.
Si daca tot vorbim despre copilarie, cadoul primit anul acesta de la mama este, cu siguranta, cel mai frumos cadou primit de Craciun. Cu Erin in burtica si cu vise mari pentru urmatorul an, desfacac timida hartia ce acopera un tablou. Ma emotionez teribil sa descopar primii mei pantofiori si primul meu pulover, intr-un colaj minunat cu fotografii din primul meu an de viata. Cuvintele sunt de prisos… Iti multumesc, mamica draga, pentru pasiune, dragoste, dedicare si afectiune. Asadar, abia astept urmatorul Craciun, sa ii agat lui Erin in camera doua tablouri: al meu si al ei.

Craciunul este despre familie

IMG_5862