Tag Archives: nastere

Scrisoare pentru fata mea

Acum doi ani deveneam mamica. In ziua de 25 martie 2016, am simtit ca timpul si-a schimbat insemnatatea, ca cerul are alte culori, ca eu sunt alta decat ma stiam pana atunci si ca, bineinteles, tu esti totul.

Nu am sa iti neg cat de speriata am fost in primele saptamani, luni, desi aproape totul imi venea natural.. Eram speriata sa nu cumva sa iti gresesc, sa nu cumva sa nu fiu suficient de buna.. atat presiune am pus pe mine, cum probabil fiecare mamica face la randul ei, la primul copil.

Apoi, cand ai inceput sa mananci si sa vorbesti, mi-am dat seama ca fac treaba buna, desi n-am fost vreodata un as in bucatarie, tu pareai sa mananci cu pofta din puree-uri, semn ca gust aveau.

Mai tarziu ai facut primii pasi iar eu toata fericita, am lacrimat dar m-am si panicat. La prima ta febra, m-am intors din drumul spre concert pentru ca nu se putea sa treci fara mine prin asta. Doar eu stiu cate imi treceau prin minte cand te tineam la piept. Multi au ras, ca e doar o febra, insa pentru mine era prima si nu doream decat sa iti iau eu durerea si tu sa razi.

Imi amintesc dimineata de Craciun din 2017 cand ti s-au marit ochii atunci cand ai vazut cadourile sub brad. Le-ai luat tacticos, pe rand, si te-ai jucat toata ziua.

In saptamana de dinainte de ziua ta, ai vrut in fiecare zi sa facem repetitie pentru momentul tortului. Ti-am cantat “la multi ani” de mai multe ori, in fiecare zi, tu ai dansat si ai chiuit! Ce copil fericit ❤️

Au fost cei mai frumosi ani din viata mea si ti se datoreaza in totalitate. Si asa cum am spus si cand eram insarcinata… iti multumesc pentru ca m-ai ales sa iti fiu mama!

Ti-am soptit la ureche tot ce iti doresc de aici inainte si nici nu are rost sa mai scriu si in cuvinte, pentru ca simt ca nimic nu poate face sens in vorbe ca sa transmita ce simt in fiecare clipa in care te privesc. 🎈

La multi ani, puiule! ❤️

Am ajuns la final…. :)

Si iata, am ajuns la finalul sarcinii…. Parca nici nu imi vine sa cred, nu imi dau seama cand au zburat cele noua luni, cand am trecut prin toate fazele dezvoltarii lui bebe in burtica si iata-ma acum in pragul celei mai  fericite zile. 

Am fost, pe rand, plina de energie, nervoasa, lenesa, activa, pofticioasa, tematoare, optimista. Am permis tuturor sa-mi dea sfaturi, vizibil emotionati si fericiti pentru mine. Cu unele am fost de acord, pe altele am preferat sa nu le aud. Am mancat cum am poftit si ce am poftit, insa am incercat sa fiu constienta ca tot eu voi lupta sa revin la silueta de dinainte ( si zic eu, m-am descurcat onorabil ). M-au plictisit, trebuie sa recunosc, glumele deja rasuflate legate de poftele gravidelor sau zicala “mananci pentru doi” dar mi-am zis ca trebuie sa le accept, pentru ca, DA, sunt insarcinata si oamenii reactioneaza. Mi-am dorit sa ma pot lega la sireturi pana la final si iata-ma invingatoare!  🙂  Am reusit sa ma abtin de la cumparaturi pentru bebe pana aproape de luna a8-a si ma bucur, pentru ca am luat doar strictul necesar si am reusit sa adun o lista cu lucruri realmente importante ( recomand asta si pentru viitoarele mamici care ma citesc – aveti rabdare, informati-va! ). Am reusit sa fiu activa pana in ultima saptamana, am prezentat o emisiune, am lansat doua piese in timpul sarcinii, am construit alaturi de voi o comunitate online absolut superba, am decorat casa si mi-am pregatit proiectele pentru lunile care vor urma… Am visat mult!! Nu mi-am trimis iubitul in miez de noapte dupa inghetata sau capsuni – cred ca ma apreciaza pentru asta hahaha. Am adorat fiecare minut de alint pe care l-am primit, am fost cocolosita, iubita si rasfatata de catre toti cei dragi si tare bine a fost.. Am reusit sa imi ofer timp de calitate eu cu mine in ultima luna si mi-am dat seama ca am crescut, ca sunt o femeie acum dar cu suflet de copil. Mi-am privit trecutul si sunt bucuroasa sa ma aflu aici, acum intr-o sincronicitate perfecta cu absolut totul. Lucrurile bune vin catre cei care asteapta si cred cu adevarat in dorintele lor! 

In incheiere, am selectat cateva dintre outfit-urile reprezentative din timpul sarcinii, ca o inspiratie pentru viitoarele mamici care au impresia ca dulapul nu mai este prietenos cu ele.. 

Abia astept urmatorul post, cred ca va dati si voi seama despre ce va fi! 🙂

IMG_0782

 

 

This slideshow requires JavaScript.

Dancing queen

Burtica mea danseaza.  II simt piciorusele bebelusei mele, care desi este treaza doar 6 ore pe zi, se face simtita in detaliu. Sunt deja in 5 luni si parca nu-mi vine sa cred cum zboara timpul. Realizez ca mai sunt 4 luni si vom face cunostinta, in acelasi timp sunt si usor speriata. Imi propun sa nu fiu over-protective, sa nu fiu panicata si sa nu ma sperii daca pune mana pe catel si apoi baga degetelele in gura. Sincer, imi imaginez cum se va iubi si pupa cu Dot cat e ziua de lunga, asadar cred ca nu va fi cazul sa iau in considerare aceste “mommy panic attacks”.

Inca nu am cumparat nimic pentru ea, desi am inceput sa primesc pantofiori, sosetele, patut si paturici. Totul la diminutiv, poti observa, da? 🙂 Sunt atat de miiiiiici, incat parca sunt de jucarie. Stateam si ma gandeam ca nu vreau sa o imbrac in roz, macar nu mereu :)).. Am intrat timida intr-un magazin de bebelusi acum cateva zile, eram cu mama si ne uitam amandoua emotionate la peticele de materiale din care erau realizate fustite, rochite, bluzite pentru bebelusi de 0-3 luni. Mici cat palma, brodate finut, din materiale naturale, o incantare.

Ma apuca toate emotiile pe masura ce ne apropiem de termen iar atunci cand ma privesc in oglinda si vad ca burtica este din ce in ce mai mare, imi dau seama ca intr-adevar, acolo e un suflet care abia asteapta sa-si inceapa viata.