Tag Archives: piesa

Jurnal cu soare

Hello, my dear ones,

M-am gandit sa incep un jurnal, in care sa va mai povestesc ce am facut, pentru ca retelele de Social Media nu sunt atat de generoase cu spatiul precum este platforma proprie.

Saptamana care a trecut a fost extrem de plina pentru mine, am lansat o colectie noua cu Hard Coeur by Sore, am fost prezenta la aniversarea revistei Viva, am sustinut trei concerte si am stat in sala de repetitii pentru urmatoarele evenimente.

Sunt tare fericita si mandra sa va anunt ca voi fi opening act pentru Smiley, pe data de 2 iunie, la Arenele Romane. Cati dintre voi si-au luat bilet? Am inteles ca este deja sold out 😍

Intr-una din dupa amiezile petrecute cu Erin in parc, stateam si ma gandeam cat de frumos este sa ajungi sa faci ceea ce iti place, ceea ce te face fericit.. ma uitam la Erin care deja are prietene cu care se joaca, isi construieste usor usor universul ei, are deja tabieturi.. ce sa mai, a devenit omulet, nu mai este bebelus. O priveam si incercam sa imi imaginez cum va fi oare ca adult, ce job va avea, cat de tare va lupta pentru visele ei si atunci m-am gandit ca e extrem de important ce invata de la noi, parintii ei. Amandoi suntem oameni care au lasat regulile clasice la o parte, ne-am urmat visele si dorintele de antreprenori si, cu munca si noroc, am reusit sa ni le implinim. Mi-as dori ca toti cei care ma citesc, sa creada ca nu e posibil doar in povesti sa ai jobul mult visat, ci chiar se poate sa fii un om fericit, implinit si sa ajungi acasa cu inima impacata. Dream on!

Va las mai jos cateva imagini din saptamana care se incheie, sunt curioasa care va place cel mai mult πŸ™‚

Ne vedem pe 2 iunie la Arene si pe 3 iunie in Parcul Sebastian πŸŽΈπŸ’ƒπŸ»

Facem un obicei din jurnalul saptamanal? ❀️

Ce vor fetele de la baieti?

Oficial, e primavara, desi termometrul este de alta parere, la fel si balconul meu care da pe afara de zapada.

Dar nu despre meteo vreau sa va vorbesc, ci profit de ocazia 1-8 martie, martisor/ziua femeii/ziua mamei ca sa va povestesc despre ce gandesc fetele atunci cand vine vorba de baieti. Care-i faza? Pai, e clara treaba ca noi gandim diferit fata de barbati, nu trebuie sa vina vreun cercetator ca sa confirme treaba asta. Cumva, postul acesta este mai mult pentru baieti si barbati, ca sa afle care e schema prin care fetele plac sau nu, un baiat.

Ok, eu am 28 de ani, prietenele mele tot pe acolo, unele sunt mai mici, altele mai mari si am ajuns la concluzia ca barometrul s-a schimbat fata de cand aveam 18/19 ani. Pe vremea aceea, toate am fi spus ca primul si cel mai important lucru, ca sa iesim cu un baiat, este sa fie frumos, sa arate bine. Ei, prietenele mele sunt de parere ca acum, factorul cel mai important, este sa le faca sa rada. Adica daca e simpatic, usor ironic, sarcastic pe de o parte, glumet, are super mari sanse. De exemplu, o prietena a iesit cu baiatul care astazi ii este sot, la un suc in mall, blind date, aranjat de o alta tipa si a ras cu lacrimi pentru ca baiatul stia sa faca din situatii penibile, momente funny. Un an mai tarziu, am fost la nunta.

Pe locul al doilea, sa fie inteligent, sa aiba un aer misto, de barbat, nu de pampalau. Perfect de acord! Un baiat care are forta interioara, care isi stie plusurile si minusurile, care nu se da altceva decat este, are intotdeauna bile albe in ochii nostri.

Abia pe locul al treilea, felul in care arata, daca e inalt, bine facut, scund sau slabut. Daca le face sa rada si e inteligent, omul are un sarm aparte si fetele ajung sa treaca peste asa zisul ‘pattern’ propriu. Eu, de exemplu, in adolescenta, spuneam ca vreau si eu sa intalnesc un baiat inalt, sa pot purta tocuri de 12 cm si sa fiu mai mica decat el (desi am 1.74, e cam greu :)) ) ca asa aveam eu fixatie. Mircea are 1,80 si nu a contat niciodata ca sunt mai inalta pe tocuri de 12 si….sa fiu sincera? Urasc tocurile de 12 :)) nu sunt comode, cine ar vrea sa iasa in oras si sa faca echilibristica? πŸ˜‚ Dupa prima intalnire cu el, aveam rimelul scurs de la cat am ras, mi se uscase gatul de cat povestisem si dupa ce intalnirea s-a terminat, am simtit ca imi e dor dupa 5 minute. Cum iti poate fi dor de un necunoscut? Ei bine, iata ca se poate πŸ™‚

Prietenele mele au spus ca unul dintre cele mai importante calitati ale baiatului cu care ies ar trebui sa fie bunatatea. Sa nu fie nepoliticos, in raport cu oamenii, nu numai cu ele. Sa aiba maniere, sa stie cand sa deschida o usa sau cand sa inchida telefonul.

Sunt curioasa, voi, cele care ma cititi? Ce criterii aveti?

Astept comentariile voastre ❀️

Nu e gluma! Creveti cu curry – reteta

Haide sa va povestesc. Dupa ce v-am marturisit cum ca nu stiu sa gatesc mare lucru, ceva s-a intamplat.

Am inceput sa caut retete, sa ma intreb ce as putea aduce noi in viata de familie, din punctul asta de vedere. Probabil ca eram usor frustrata de subiectul asta (hahaha) si cum mi-am luat o piatra de pe inima, mi-a fost mai simplu sa actionez.

Asadar, am intrat pe blogul lui Mazilique de unde am aflat cum ar trebui sa fie facuti niste creveti curry si sortand ingredientele pe baza a ceea ce aveam in frigider, mi-a iesit ceva super delicios. Las mai jos ce am pus, cum am pus si astept laude si felicitari, ca zau, tare mandra sunt :))

Ingrediente (2 portii)

Creveti

3 catei de usturoi

O jumatate de ceapa

Un cartof

Un ardei kapia

4 rosii cherry

Lapte de cocos / sau crema de cocos

O piersica din compot

Pasta rosie curry

Boia dulce

Piper

Ce am facut:

Am taiat marunt ceapa si ardeiul, am strivit usturoiul, le-am pus in tigaie cu o lingurita de ulei de masline. Am adaugat si condimentele.

Dupa ce s-au inmuiat un pic, am adaugat rosiile taiate, cartoful cubulete, laptele de cocos si am amestecat si le-am lasat sa fiarba. Practic, atunci cand cartoful s-a fiert, e treaba gata.

Am adaugat apoi crevetii (eu am pus multi, imi plac), in vreo 6 min s-au facut. Am taiat o piersica dintr-un compot din frigider (asta e improvizatia mea, nu era in reteta) pentru ca m-am gandit la combinatia dintre dulcele de fruct si picantul din curry. Buna alegere, e delicios!

La final, am fiert orezul, amestecand continuu.

Si cam asta a fost. Nu-mi vine sa cred ca am facut postarea asta :))

Va puuup!

Amintiri din copilarie

Cu ocazia celui mai nou clip (vezi aici) mi-am adus aminte de copilarie.

Am fost un copil curios, curajos – as putea spune, cred ca marturie imi stau si toate semnele: mi-am spart capul de ziua mamei mele, mi-am spart arcada in fata blocului, mi-am luxat glezna la baschet si cate altele. Dar mi-am dorit sa mai patinez cu dragul de odinioara asa ca mi-am luat inima in dinti si am facut asta pentru melodia “Dintr-o mie de femei”, moment in care mama a rascolit in albumele foto din copilarie. Ce emotii si ce amintiri.

Imi aduc aminte zilele de week-end in care ma trezeam dis de dimineata cu toata energia de pe lume, nu-mi tacea gura o clipa, de fericire, pentru ca tata urma sa ma duca la patinoar. A fost greu la inceput, a devenit frumos pe parcurs, sunt niste amintiri greu de uitat. Ba mai mult, n-am cum sa uit cand tata si-a pus patine, din dorinta de a face lucrul acesta impreuna si de fiecare data cand se sesiza pericol de ciocnire cu alt patinator, se arunca pe burta. Hohote de ras pentru mine, multe vanatai pentru ei.

Imi dau seama ca desi generatiile se schimba, moda se schimba, parintele face in continuare cam aceleasi lucruri pentru copilul lui. Eu in weekend am fost cu Erin la Gasca Zurli si tare fericita am facut-o. Abia astept si prima ei lectie de patinaj.

Mi-e dor, cateodata, de copilarie, dar ma bucur nespus de tot ceea ce traiesc acum, prin Erin si apreciez de o suta de ori mai mult tot ce au facut parintii mei pentru mine. ❀️ E atat de important sa crezi in visele copilului, sa il sprijini, sa ii sustii pasiunile.. imi dau seama ca poate si-au dorit sa devin medic, avocat, la un moment dat, insa vreau sa le multumesc si public pentru ca mi-au ridicat aripile atunci cand le-am spus ca fara muzica, eu nu ma vad. Mami, tati, MULTUMESC!

Voi ce amintiri din copilarie aveti?

Asculta Dintr-o mie de femei <<<<<<<<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<<<<< ;<<<<<<<<<<<<<< t;<<<<<<<<<<<<< lt;<<<<<<<<<<<< <<<<<<<<<<<< ;<<<<<<<<<<< t;<<<<<<<<<< lt;<<<<<<<<< <<<<<<<<< ;<<<<<<<< t;<<<<<<< lt;<<<<<< <<<<<< ;<<<<< t;<<<< gt;<<< ><< p>< /p>

N-ai sa crezi, ce nebuna!

Astazi am sa fiu foarte sincera si am sa dau niste secrete afara din casa. Am sa incep prin a spune ca nu stiu sa gatesc. In sensul ca singurele feluri de mancare pe care stiu, realmente, sa le fac sunt pastele (imi ies de te lingi pe degete, cu toata modestia :)) ), cartofi la cuptor (o fi si greu, cureti cartoful si il bagi la cuptor hahaha), mamaliga cu branza si smantana, clatite (dar, saracele, arata de parca le-a calcat un cauciuc incins – dar sunt ok la gust), snitel si orice e panΓ© πŸ˜‚. Despre salate nu are sens sa mentionez caci ele se fac singure.

Luand aceste lucruri si rumegandu-le, va rog sa faceti un exercitiu de imaginatie si sa va ganditi ce mananca Erin atunci cand sarcina asta imi cade mie in brate. Am trecut demult de etapa piureurilor, asadar meniul ei arata asa cum ar trebui sa fie un meniu sanatos pentru fiecare dintre noi. Cand intru eu pe felie, ii dau exact ceea ce stiu sa fac – cititi mai sus :))) fara prajeli, evident.

M-am gandit sa impartasesc asta cu voi pentru ca poate sunt mame care ma urmaresc si am ajuns la concluzia ca se creaza o falsa impresie in jurul mamelor tinere, cum ca ele sunt si trebuie musai sa fie perfecte, mame, femei de cariera, iubite pasionale si gospodine extraordinare. Iubitul meu face misto de mine ca nu stiu sa tin bine matura in mana atunci cand ma trezesc maturand, glumeste ca am descoperit butonul de la masina de spalat rufe abia acum 2 ani (eu stiam unde se afla, dar n-am vrut ca el sa stie ca stiu :))) ) si ca un scaun din sufragerie pare a fi dulapul meu.

Si cu toate aceste defecte “majore”, se pare ca ma iubeste iar eu, sincera sa fiu, nu am nicio o remuscare cum ca nu ma apropii de perfectiune. Si sper ca si tu, cea care citesti acum, esti in asentimentul meu.

Sometimes, messy is sexy.

Hai ca ma duc sa strang hainele de pe scaun, macar atat.

Pup! ❀️

Ultima lacrima

Acesta nu este un articol despre ‘de ce e bine sa plangi’. Hai sa recunoastem, putin ne intereseaza ce efect benefic au lacrimile pentru organismul nostru. Cand te apuca plansul, ca e din dragoste sau ca e de nervi din cauza jobului, numai la beneficii nu te gandesti. Pur si simplu, plangi. 
Miercuri lansez melodia “ultima lacrima” si in momentul in care am scris piesa asta cu Smiley, m-am gandit numai la momentele in care am plans din dragoste si am realizat ca au fost situatii in care am stiut cand lacrima respectiva este chiar ultima pentru situatia data. Pur si simplu, parca ceva in mine stia, in momentul in care plangeam, ca e ultima data cand voi mai plange din acea cauza. Un fel de click interior, un fel de Xena Printesa Razboinica interioara. 
Am plans si in facultate, cum v-am spus intr-un post anterior, de nervi si frustrare, lucru care mi-a facut bine ca m-am ambitionat apoi sa lupt pentru dreptatea mea in orice situatie. 
Mi-am dorit ca atunci cand asculti piesa “Ultima lacrima”, sa te simti puternic. Sa stii ca in tine e toata forta de care ai nevoie ca sa depasesti orice cumpana, sa ai curajul sa spui ‘nu’ sau ‘da’, sa ai curajul sa faci ce e mai bine pentru tine, sa ai curajul sa te iubesti asa cum meriti. Am trait-o pe pielea mea, am fost inconjurata de oameni care au simtit ce am simtit si eu si stiu ca nimic nu e mai trist pentru suflet decat sa nu te ocrotesti, tu pe tine. 
Nu stiu cand ai plans ultima data, dar am incredere ca vei gasi in tine resursele necesare sa nu mai versi lacrimi pentru oameni care nu merita, pentru situatii inutile si iti veti pastra lacrimile doar pentru momente de fericire care abia asteapta sa te imbratiseze ❀️
4 octombrie, “Ultima lacrima”, impreuna! ❀️